Cuvinte uzuale împrumutate din limba greacă II

Dacă ne-ai ”răsfoit” cumva blogul, sau dacă ești deja un cititor obișnuit al articolelor noastre, ai observat până acum că suntem pasionați și vorbim cu drag despre tot ceea ce înseamnă Grecia. Fie că ai nevoie de câteva cuvinte și expresii care să te ajute în viitoarea ta vacanță fie că ești în căutarea insulei perfecte Grecia are ceva pentru fiecare și noi încercăm să îți aducem, cu fiecare articol, Grecia, puțin câte puțin, mai aproape. 

De altfel, în ceea ce privește limba (aspectul cu care și putem să te ajutăm cel mai mult 🙂 )Grecia este deja foarte aproape de tine. Da! Sunt atâtea cuvinte grecești pe care le știi deja cel puțin într-o formă extrem de asemănătoare cu originalul – fără să fii conștient de acest lucru. Și asta pentru că limba română a împrumutat de-a lungul timpului un număr mare de cuvinte din greacă. Desigur, știm deja despre literele grecești și termenii științifici de origine greacă folosiți pe tot pământul. Însă acum ne referim la cuvinte uzuale, cuvinte pe care le folosești de multe ori aproape zilnic, și care provin din limba greacă. Despre acest subiect am început să vorbim și aici, iar astăzi vrem să îți aducem câteva informații noi. După cum spuneam :), puțin câte puțin, îți aducem Grecia mai aproape.

Cuvinte grecești pe care le știi deja

Am fost la o sindrofie unde am stat la taifas cu un om politicos dar plicticos. Am încercat să nu fiu simandicos dar până la urmă m-am molipsit și eu de plictiseala lui. Am devenit din ce în ce mai puțin tacticos și mai mult… nevricos.

Nu! Nu mi-am propus să vă povestesc vreun episod tensionat din viața mea 🙂 Am vrut doar să scot în evidență câte cuvinte grecești poți folosi fără să îți dai seama. În paragraful de mai sus sunt nu mai puțin de 9 cuvinte împrumutate din greacă. Le-ai recunoscut? Probabil că da, de altfel nici nu e greu pentru că sunt mai multe cuvinte din greacă ușor recognoscibile după terminația ”-os”: plicticos, poli­ticos, simandicos, tacticos, nevricos si economicos.

Asta nu înseamnă însă că toate cuvintele împrumutate din greacă vor avea această terminație, și nici că orice cuvânt care se termină așa va fi obligatoriu de origine greacă. De exemplu: aerisi, agonisi, chivernisimolipsi, plictisi, sinchisi, zaharisi, caligrafie, tipografie, taifas, sindrofie, ifos(e), lefter, fandosi sunt de asemenea cuvinte provenite din greacă.

O mare parte din termenii religioși sau ecleziastici, care țin de organizarea administrativă și ierarhică a Bisericii sau de obiectele folosite la cult, sunt de origine greacă, și asta este lesne de înțeles. Nu îi vom aminti aici pe toți aceștia (poate că merită un articol separat 🙂 ), vom aminti doar de frumusețea sensului original al cuvântului călugăr – καλόγερος (bătrân frumos).

Alte cuvinte care provin din limba greacă

Alte cuvinte care provin din limba greacă: cărămidă, chitară, crin, ciumă, livadă, litru, fasole, cimitir, agale, stemă, farmec, martor, usca, mângâia, horă, temei, organ, vopsea, zugrav, franzelă, ieftin etc.

După cum se observă destul de ușor, cuvintele împrumutate din greacă acoperă domenii, obiecte și acțiuni dintre cele mai variate, de la lucruri familiare din viața de zi cu zi până la stări și atitudini care acoperă un registru extrem de complex. 

Și asta dacă ne referim doar la împrumuturile relativ noi, sau la cuvintele care au intrat în limba română acum ceva timp dar care sunt încă folosite și astăzi. Pentru că dacă am aminti și de împrumuturile vechi sau de cuvintele care nu mai sunt astăzi în uz decât poate într-un mod figurat sau atunci când cineva dorește să imprime textului sau discursului un parfum mai degrabă arhaic, atunci nu ne-ar fi de ajuns spațiul unui singur articol pentru a le aminti pe toate și am înțelege concret de ce lingviștii susțin că aproximativ 10% din vocabularul limbii române este de origine greacă.

Și dacă tot am vorbit de folosirea metaforică a cuvintelor, să nu uităm că probabil cel care găsește cea mai mare fericire în a se folosi de bogăția de sensuri ale cuvântului nu este altcineva decât poetul. Da, un alt cuvânt provenit din greacă, mai exact din greaca veche. Dar cum îî spunem celui care folosește greșit cuvintele, din punctul de vedere al regulilor gramaticale, de această dată? Ei bine, de obicei spunem despre o astfel de persoană că este agramată. Ați ghicit! Αγράμματος – cel care nu știe literele, nu știe să scrie și să citească. 

Și dacă tot suntem aici, ai încercat să citești ceva în limba greacă? Poate că știi deja literele și cum se citesc, poate că nu, dar cert este că la început le vei silabisi (συλλαβίζω). P.S. La cursurile online de greacă acesta va fi primul lucru pe care îl vei învăța, și încă destul de repede: alfabetul și regulile de pronunție sau scriere. Așa că, nici nu trebuie să crezi pe cuvânt, solicită o lecție demo gratuită și vino la cele mai bune cursuri de limba greacă, și te vei convinge singur că peste două săptămâni vei putea să citești cu ușurință orice cuvânt grecesc.

Îți mai spunem câteva cuvinte grecești, pe care tu le știi deja în limba română: fundă, fidea, trandafir, vlăstar, nostim. Atenție la acest ultim cuvânt! Sensul din limba greacă al lui νόστιμος are mai degrabă de a face cu simțul gustului decât cu acela al… umorului. În greacă înseamnă ”gustos”.

În încheiere, un ultim cuvânt haios pe care mai mult ca sigur l-ai folosit și tu. Poate chiar ne spui în comentarii când ai simțit ultima dată nevoia să spui despre ceva, sau despre cineva, că este alandala. Ei bine… άλλ’ αντ’ άλλα însemnă ”unul în locul altora”. Sigur, nu este un cuvânt din fondul literar al limbii române, și  nu îl vei găsi în DEX, însă este un cuvânt extrem de familiar pe care îl folosim cu toții din când în când. Chiar și tu! P.S. Ai promis că ne povestești în comentarii!

Ei bine, putem vorbi mult timp și pe cuprinsul a multe pagini despre cuvintele uzuale împrumutate din limba greacă, noi le-am ales pe acestea pe care ți le-am spus mai sus și sperăm că ne-am ținut și promisiunea făcută la început. Nu ai uitat, nu?! Grecia, puțin câte puțin, mai aproape.

Leave a Reply

Your email address will not be published.